Personalitati
- George Cosbuc (1866-1918) – poet si membru titular al Academiei Romane cunoscut ca si "poetul taranimii". Nascut in 20 septembrie 1866, al optulea dintre cei 14 copii ai preotului greco-catolic Sebastian Cosbuc si ai Mariei, fiica preotului greco-catolic Avacum din Telciu. Are o activitate bogata in Societatea de lectura Virtus Romana Redivivia ca membru extraordinar, mai tarziu este ales vicepresedinte al societatii, iar la 2 octombrie 1883 devine presedinte. Debuteaza in revista "Muza someseana" (1882-1883) in paginile careia publica primele poezii, incepe sa scrie versuri in perioada 1880-1881. Studiaza la Facultatea de Filozofie si litere din cadrul Universitatii maghiare din Cluj, care la vremea respectiva dispunea si de o catedra de limba romana. Este numit in comitetul Societatii Iulia a studentilor romani si incepe o stransa colaborare la Tribuna din Sibiu (decembrie 1884). Din vara anului 1887 poetul incepe sa lucreze ca redactor la Tribuna, aceasta constituind o etapa hotaratoare in formarea sa ca si om de cultura.
- Liviu Rebreanu (1885-1944) – romancier, dramaturg si academician. Nascut la data de 27 noiembrie 1885 in satul Tarlisua (parte a fostului comitat Solnoc Dabaca - azi judetul Bistrita-Nasaud), primul din cei 14 copii ai invatatorului Vasile Rebreanu si ai Ludovicai (1865-1945, inca din anii tineretii a fost pasionata de teatru, fiind considerata "prima diletanta" pe scena Becleanului de bastina). Debutul sau literar are loc o data cu prima publicatie in presa romaneasca La 1 noiembrie 1909 a unei povestiri "Codrea (Glasul inimii)" la Sibiu in revista "Luceafarul" condusa de Octavian Goga O. Taslauanu. Tot in revista "Luceafarul" Rebreanu mai publica nuvelele Ofilire (15 decembrie 1908), Rafuiala (28 ianuarie 1909) si Nevasta (16 iunie 1911). Participa pentru prima oara in 19 octombrie 1910 la sedinta cenaclului literar condus de Mihail Dragomirescu din care mai faceau parte Ion Minulescu, Emil Garleanu, Cincinat Pavelescu, Dimitrie Nanu, Corneliu Moldovanu, Nicolae Davidescu, Alexandru Stamatiad, Mihail Saulescu, Mihail Sorbul. La 25 octombrie 1910 debuteaza in capitala in revista "Convorbiri Critice" unde publica nuvela "Volbura dragostei (Cantecul iubirii)", aceasta deschizand un sir insemnat de colaborari, "Prostii", "Golanii", "Culcusul", "Dintele" (1910). Este angajat la "Ordinea" unde il are ca redactor-sef pe Stefan Antim (dupa modelul caruia este construit personajul Antimiu din "Rascoala"). A fost secretar de redactie la "Falanga literara si artistica", aflata sub conducerea lui Mihail Dragomirescu. Debut editorial: la Orastie, publica volumul de nuvele "Framantari", in cadrul "Librariei nationale", condusa de Sebastian Bornemisa. Inainte de a incepe sa scrie romane si de a le publica scriitorul isi desavarseste talentul de prozator scriind povestiri si nuvele. Una dintre cele mai cunoscute nuvele ale sale este "Itic Strul Dezertor", Ciuleandra (nuvela psihologica) aparand ceva mai tarziu. Romancierul incepe sa scrie romane realiste, readuce problematica taraneasca in centrul atentiei lumii literare, prin romanul setei de pamant, Ion subtitlul acestuia fiind "Blestemul pamantului, blestemul iubirii" care anunta principalul conflict din text, fiind una dintre primele capodopere ale analizei psihologice. Dupa aceasta publica "Rascoala", supranumit de Calinescu "roman al gloatei". Un al treilea roman, "Padurea spanzuratilor", are ca si sura de inspiratie un incident autobiografic, fratele sau, locotenent in Armata Austriaca, este condamnat la moarte si executat din pricina tentativei de dezertare din armata Austro-Ungara si trecere in transeele romanilor in perioada Primului Razboi Mondial, initial tema a fost schitata in nuvele "Catastrofa". Spre sfarsitul vietii, prozatorul a scris mai multe romane, politiste sau cu subiecte care tin de zona paraliteraturii, spre exemplu "Adam si Eva", bazat pe tema metempsihozei.
- Ion Pop-Reteganul – pedagog, prozator, publicist si folclorist.
Andrei Muresanu (1816-1863) – poet, revolutionar pasoptist din Transilvania si autor al imnului national al Romaniei. Nascut in data de 16 Noiembrie 1816, intr-o familie de tarani, din orasul Bistrita, in 1832 ajutat de profesorul Nicolae Marin studiaza doi ani filozofia apoi teologia la Blaj. In anul 1838 Muresanu se stabileste la Brasov unde activeaza ca si profesor la scoala romana condusa de George Barit. In paralel colaboreaza la gazetele lui Baritiu "Foaie pentru minte inima si literatura" si "Gazeta de Transilvania" cu poezii si articole. Astfel cunoaste o seama de poeti consacrati precum Alecsandri, Bolintineanu si altii ceea, ce ii va stimula inceputurile literare si va avea o influenta vizibila in creatia sa poetica, care pe parcursul timpului devine din ce in ce mai combativa, mai legata de framantarile sociale ale poporului roman. In mai 1848 participa in delegatia Brasovului la Adunarea de la Blaj, fiind unul dintre conducatorii revolutiei. Cu aceasta ocazie compune la Brasov poemul "Un rasunet"("Rasunetul") pe melodia anonima a unui vechi imn religios ("Din sanul maicii mele") denumit mai tarziu "Desteapta-te, romane!", care devine marsul revolutionarilor romani din Transilvania, numit de Nicolae Balcescu Marseilleza romanilor. Din 1990, acesta a devenit imnul Romaniei.
Constantin Moisil (1876-1958) – istoric, a pus bazele scolii romanesti de numismatica.
Gabriela Szabo – atleta de talie mondiala, actualmente retrasa din activitatea sportiva (incepand cu anul 2005), multipla campioana europeana, mondiala si olimpica. A fost medaliata cu aur la Jocurile Olimpice de vara din anul 2000, la proba de 5.000 m si cu bronz respectiv argint la proba de 1.500 m, de la Jocurile Olimpice din 1996 si 2000. A fost de asemenea campioana mondiala in rand de patru ori la seniori si o data la juniori. A avut un singur antrenor, pe Zsolt Gyöngyössy, cu care s-a si casatorit.
Galerie Foto
