bistrita-nasaud.com

• Industria - este reprezentata in judet de sectoarele metalurgice, ale constructiilor de masini, de exploatare miniera, sectorul electrotehnic, mase plastice, prelucrarea lemnului, textile, sticlarie si alimentar.
• Agricultura - prin detinerea unui procent de 55% de suprafata agricola din suprafata judetului cu fanete si pasuni, reprezinta o parte importanta a economiei in care ponderea cea mai insemnata este detinuta de cresterea animalelor. In depresiuni, de-a lungul raurilor, in mlastinile raurilor si a teraselor situate in sud-vestul judetului sunt campuri cultivate cu cereale, culturi tehnice si predominant cu legume.
• Silvicultura - prin detinerea unui procent de 35% de padure din suprafata judetului si prin statiunea de Cercetare si Dezvoltare pentru Pomicultura, reprezinta o sursa deosebita pentru economiei.
• Turismul – datorita conditiilor naturale, judetul dispune de un bogat potential turistic care este valorificat doar in parte. Dispune de diverse statiuni precum cea de la Sangeorz-Bai (la 56km de Bistrita) o statiune balneo-climaterica, a carei izvoare minerale au fost atestate documentar inca din 1770, apa minerala de aici cu opt izvoare in totalitate a facut din localitate o statiune de munte indragita de turistii din tara cat si de peste hotare, in special de cei, care urmeaza un tratament climateric pentru diferite afectiuni ale aparatului digestiv. Aerul curat de munte este un alt avantaj al acestei localitati care se afla la poalele Muntilor Rodnei. Alte statiuni: Colibita (830 m altitudine, asezata pe Valea Bistritei, intre Muntii Bargau si Muntii Caliman, zona ofera posibilitati vaste de destindere pentru iubitorii muntelui, in orice anotimp: de la simple excursii, drumetii prin Taul Zanelor, la izvorul de apa minerala Borcut, trasee montane - traseu marcat de 3,5 ore pana in Varful Bistricioru, Castelul Dracula de langa Pasul Tihuta - 1100 m alt, la ciclism montan, caiac, alpinism, pescuit in lacul Colibita sau plimbari cu sania etc.), Piatra Fantanele (1.100 m, in apropierea pasului Tihuta, dispune de partii de schi, unde se poate practica schiul, amenajate cu telescaun si teleschi partii de saniute), Valea Vinului (localitate in judetul Bistrita Nasaud, dispune de o rezervatie botanica, "Poiana cu narcise" ce se intinde pe cca 5 ha, din Muntele Saca, tot in cadrul localitatii se afla si lacurile glaciare Lala, lacul Lala Mic si lacul Lala Mare, varful Ineu al doilea ca inaltime din Muntii Rodnei, cu o inaltime de 2.279 m, parte din Rezervatia mixta "Ineu - Lala"), Parcul Dendrologic Arcalina care adaposteste numeroase plante autohtone si exotice, Iezerele Bumbaiescului.

Potentialul turistic al judetului Bistrita-Nasaud este extrem de bogat.

Zona montana este vizitata de turisti care iubesc drumetiile, odihna si sporturile. Muntii adapostesc o fauna bogata, ocrotita de lege, cum ar fi: ursul carpatin, cerbul carpatin, cocosul de munte, barza alba si barza neagra, vulturul negru, care sunt declarate monumente ale naturii.

Zona carstica a Muntilor Rodnei include cateva pesteri de o mare valoare speologica:

• Pestera Zanelor (la 1.435m altitudine);
• Pestera "Izvorul Tausoarelor" - (langa Rebrisoara, in apropierea vf. Barlea din Muntii Rodnei, pe versantul stang al vaii Izvorul Tausoarelor), cea mai adanca pestera din Romania; 478,5 m, lungimea galeriilor subterane fiind de 16,5 km, are un sistem hidrografic subteran interesant, rar intalnit si o fauna variata ce ii confera o mare valoare stiintifica;
• Pestera "Jgheabul lui Zalion" - la obarsia Paraului Orb, are o diferenta de nivel de 242 m ce o situeaza pe locul II in Romania;

Infrastructura de transport a regiunii este relativ bine pusa la punct, comparativ cu media nationala. Cu toate acestea, mai putin de o treime din drumurile publice sunt modernizate, iar in judetul Bistrita-Nasaud, gradul de modernizare este de aproximativ 20%, printre cele mai mici din regiune. Prin judet trec 7 drumuri europene, printre care E60, dinspre Ungaria, Oradea- Cluj-Brasov-Bucuresti, iar transportul aerian se face prin 4 aeroporturi, Cluj-Napoca, Oradea, Baia-Mare si Satu-Mare. Cea mai importanta artera de circulatie din judetul Bistrita-Nasaud, DN 17.

Evolutia economica a regiunii a inregistrat o ascensiune in ultimii ani in sectoare precum constructiile, industria textila, sau industria auto. Cresterea se reflecta in primul rand in investitiile straine prezente in judet. Ocupatiile de baza a populatiei sunt reprezentate si de prelucrarea lemnului, exploatarea de metale neferoase si auro-argentifere.

Ponderea populatiei ocupate este strans legata de gradul de industrializare. Astfel judetul Bistrita Nasaud prezinta cea mai mica pondere a populatiei ocupate si anume 38%. De asemenea, gradul de industrializare a influentat si rata somajului, din cauza restructurarii, in ultimii ani. Somajul redus din judetul Bistrita Nasaud (sub 4%) se datoreaza investitiilor straine mai ridicate, care au atenuat partial efectele restructurarii industriei.